Culturesti

Statisticile de tot felul, dar si experienta fiecaruia dintre noi ne conduc la constatarea ca, în genere, lumea de azi citeste mai putin decât în trecut. Globalizarea a adus printre altele spatiul virtual, digitalizarea, dar efectele acestei noi solutii sunt deseori perverse. În orice caz, în România, ele au aparut pe fundalul disparitiei masive a bibliotecilor si al unui analfabetism în crestere. În comunism, bibliotecile erau functionale; existau peste tot: în orase, la sate, în scoli, în parcuri, în statiuni de vacanta; existau chiar si biblioteci volante. Erau bine aprovizionate. Cu toata oferta, puternic impregnata ideologic, nu erau nefrecventabile. Astazi, numarul lor este într-o scadere îngrijoratoare. Unele locatii sunt cu totul improprii, în timp ce altele au primit o cu totul alta destinatie. Multi dintre angajati nu sunt pregatiti pentru acest domeniu. Colectiile s-au învechit. Nu sunt bani de achizitii. Ce pot face, în situatia data, bibliotecarii, ce ar trebui sa faca bibliotecile, care este astazi statutul social al acestor importante institutii publice? Acestea si altele, mai detaliate, sunt intrebari pe care le adresam în continuare invitatilor nostri, considerând ca ele constituie un suport minimal pentru o astfel de dezbatere. 1. Considerati ca Legea Bibliotecilor, care a suportat din 2002 încoace mai multe modificari – completari si actualizari – inclusiv prin Ordonante de Urgenta, este, în sfârsit, suficient de moderna, de adecvata momentului pentru ca, în temeiul ei, sa-si îndeplineasca misiunea lor bibliotecile românesti? 2. Ce schimbari majore inspira în sistem strategiile elaborate de Comisia Nationala a Bibliotecilor? Exista, de pilda, o deosebire între „Strategia Nationala de Dezvoltare a Bibliotecilor în perioada 2004-2007“ – si „Directiile strategice de dezvoltare ale sistemului de biblioteci din România“ (2008-2010), o deosebire esentiala vreau sa spun, pe care bibliotecarii nostri sa o resimta nu doar ca pe o obligatie, ci mult mai mult, la modul concret, ca pe un suport profesional ? 3. Cum credeti ca va putea fi implementat, în ce ne priveste, conceptul european privind bibliotecile, în conditiile unui buget de (sub)subzistenta? Cu atât mai mult cu cât acest concept european presupune modernizarea infrastructurii, diversificarea serviciilor, programe de perfectionare profesionala, parteneriate interne si internationale etc.? 4. Ce se întâmpla cu bibliotecile noastre satesti? Dintre care unele, de bine de rau, functionau înainte de Revolutie, fie si pripasite prin sediile CAP-urilor? Beneficiaza ele de locatii noi? În ce conditii îsi servesc cititorii? Cât de bine (sau de rau) stau cu achizitiile de carte? De cine depinde, în fapt, destinul lor? 5. Exista standarde comune privind serviciile pe care le ofera bibliotecile publice si exista macar o comunicare între bibiotecile municipale, satesti si scolare? 6. Cine stabileste la noi viziunea generala asupra surselor de informare? Asupra selectiei si transferului de informatie în sistem si asupra serviciilor? Cum se gestioneaza informatia? Exista o metodologie comuna pentru a o face accesibila utilizatorilor? 7. Având în vedere ca astazi bibliotecarul este obligat sa îsi exercite competenta în doua culturi: în cea traditionala si în cea informationala, o întrebare vine de la sine: cum pot selecta, iar apoi prelucra eficient si cu discernamânt unii bibliotecari informatia, când în mult prea multe cazuri, se stie, nu sunt calificati, nu poseda studii de specialitate, ci doar studii medii? 8. Daca lectura scade, într-adevar, o data cu numarul cititorilor, asa cum se spune, care credeti ca vor fi în viitor pozitia si rolul bibliotecii în comunitate? Va mai fi ea o institutie „de importanta strategica“? Va ramâne un refugiu cultural si identitar? Va deveni un avanpost informational? 9. În cât timp credeti ca vom avea o biblioteca digitala nationala, apta sa se integreze în biblioteca digitala europeana ? 10. Cum resimtiti, ca profesionist al cartii, drama (de fapt, tragedia) prin care trece acum Biblioteca Nationala a României? Ati putea propune o solutie salvatoare? 11. Ce motive de satisfactie aveti în activitatea pe care o desfasurati? Aveti, pe de alta parte, vreo îngrijorare privind viitorul bibliotecii pe care o reprezentati?

TEODOR ARDELEAN
Director Biblioteca Judeteana
„Petre Dulfu“, Baia Mare

„Deocamdata, în acest domeniu, avem un sistem feudal…“

1. Legea este „suficient de bunÓ, dar mai are mult de parcurs pâna la a fi „buna“. E nevoie de norme imperative clare, coerente, omogene si oportune. E nevoie de seturi de obligatii pentru organismele administrative, pentru ca bibliotecile sa devina cu adevarat „institutii de cunoastere“. Deocamdata, în România, în acest domeniu, avem un sistem feudal, în care bibliotecile depind de gradul de întelegere a lucrurilor de catre consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale.

2. PoveSti! Cine ia în seamà aceste strategii? Cine le implementeaza? Care organisme de autoritate le confera respect si aplicabilitate? Dezastru total!

3. Iar povesti! Am vazut biblioteci în 48 de tari ale lumii, cunosc situatia, am aplicat tot ce s-a putut, conduc o biblioteca ce constituie o OAZ~ DE NORMALITATE în Desertul Românesc al Bibliotecilor. Bugetul unei biblioteci finlandeze de aceeasi marime, pentru o comunitate la fel de mare, este de 30 de ori mai mare! Asadar, unde ne situam într-o discutie despre „conceptul“ european de biblioteci?!

4. Bibliotecile de la sate sunt într-o stare deplorabila, în general vorbind. Sunt cazuri fericite, avem si noi câteva. Sunt si modele pozitive, dar ce sa mai vorbim despre modele daca la nivelul Ministerului Culturii nu avem nici macar un departament, o directie, un serviciu „BIBLIOTECI“?!

5. Serviciile pe care le ofer~ bibliotecile publice sunt corelate direct cu atributiile principale ale fiecarui tip de biblioteca: judeteana, municipala, oraseneasca, comunala, subliniate în Legea bibliotecilor. Standardele comune de evaluare a activitatii acestora sunt evidentiate în „Raportul statistic anual“, raport identic pentru toate categoriile de biblioteci publice.
Comunicarea între bibliotecile publice si cele scolare are loc la nivel profesional prin diverse modalitati: sesiuni de comunicari, simpozioane, dezbateri pe teme de  biblioteconomie si stiinta informarii. În cazul nostru, o comunicare mai  strânsa si eficienta se realizeaza prin intermediul unor Protocoale de colaborare, derulate pe parcursul a 2-3 ani între catedrele de limba româna – bibliotecile scolare – biblioteca judeteana.

6. În lipsa unei metodologii comune, fiecare biblioteca îsi stabileste propria viziune asupra surselor de informare, iar selectia acestora depinde, inevitabil,  de bugetul alocat si de profesionalismul colectivului fiecarei biblioteci.

7. Exist~ în toate bibliotecile publice din România urmatoarele categorii de bibliotecari: bibliotecari cu studii superioare de biblioteconomie ( foarte putini la numar), bibliotecari cu studii superioare de alte specialitati, dar cu un curs de formare în Biblioteconomie si Stiinta  Informarii, organizat de Ministerul Culturii si Cultelor – Centrul de Pregatire Profesionala în Cultura, si bibliotecari cu studii medii care, de asemenea au urmat acest curs. În realitate, meseria se învata „la locul de munca“ si prin studiu individual. Cei ce manifesta pasiune pentru profesie devin „profesionisti“, ceilalti în cazul nostru, de mentionat, toti bibliotecarii, operatorii si mânuitorii de carte au finalizat cursurile ECDL!

8. „ImportanTa strategic~ a bibliotecii“ este o minunata sintagma ce se regaseste doar în Legea bibliotecilor. Guvernul n-a luat cunostiinta de ea…
De viziunea organismelor administrative (de la nivel central si local) asupra importantei culturii în general, a bibliotecii în special, depinde viitorul acestor institutii si, implicit, al natiunii…

9. Biblioteca digital~ naTional~ se constituie cu pasi mici, aceeasi lipsa a banilor blocheaza desfasurarea actiunii într-un ritm normal. Prin urmare,  va fi apta sa se integreze în biblioteca digitala europeana în 2-3-10 ani, dupa ce va trece criza si vor fi bani în buget si pentru digitizare.

10. Tragedia Bibliotecii NaTionale a României este cel mai mare afront adus  CULTURII NATIONALE în ultimii 20 de ani de catre guvernele de tranzitie. Tragedia Bibliotecii Nationale este simbolul tragediei culturii nationale pe care o traim.

11. Prin munca mea de director al Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu“ Baia Mare si redactor sef al revistei „Familia româna“, eu ma consider CEL MAI FERICIT DINTRE ROMÂNI. E drept ca profit (!) masiv de faptul ca institutiile statului nu se preocupa suficient de problemele de limba si cultura pentru românii raspânditi prin lume. Si, în consecinta, am avut bucuria sa le daruiesc BIBLIOTECI românilor din Chisinau („Transilvania“ si  „Maramures„), celor din Biserica Alba (Ukraina), Budapesta, Viena, Salamanca, Alcala de Henares, Coslada si Alicante (ultimele 4 din Spania). Revista „Familia româna“ editata de noi este cea mai raspândita publicatie româneasca la românii din întreaga lume.
Îngrijorari privind viitorul bibliotecii pe care o reprezint am destule. Ele aduc si insomnii. Mai îngrijorat însa sunt de viitorul institutiei pentru perioada când în fruntea ei nu va mai fi un „BULDOZER“ !!!.

LIGIA MIRISAN
Director, Biblioteca Judeteana
„Gheorghe Sincai“, Oradea

„Responsabilitatea este a noastra, a tuturor“

1. „Mieux vaut tard que jamais“, ar spune francezul, pentru care cultura, în general, si cartea, în special, reprezinta valori pe care nu le cuantifica în legi, ci în respectul profund fata de tot ceea ce înseamna aceste domenii esentiale ale umanitatii. În consecinta, modificarile aduse Legii 334 sunt binevenite, chiar daca ele s-au produs cu o întârziere de 5-10 ani, comparativ cu tarile din fostul lagar comunist. S-ar putea afirma chiar ca Legea republicata este suficient de flexibila si are ca obiect exclusiv domeniul nostru de activitate. Ma refer aici la introducerea în cuprinsul Legii a statutului bibliotecilor particulare – ceea ce nu e putin lucru – la depozitul legal local, la Comisia Nationala a Bibliotecilor sau la utilizarea veniturilor proprii si a relatiilor institutionale si, nu în ultimul rând, la gestionarea colectiilor din biblioteci. Sunt aspecte esentiale a ceea ce înseamna cartea si biblioteca, în general.

2. Devenirea presupune strategii, iar cele elaborate de Comisia Nationala a Bibliotecilor sunt semnificative  în orientarea si informarea noastra profesionala, reprezinta un suport profesional important, fara a fi însa obligatorii.Exista o oarecare libertate în a elabora strategii proprii. Soarta bibliotecilor publice este determinata de politici locale, iar Biblioteca este considerata ca fiind o institutie de cultura reprezentativa în cadrul comunitatilor. În cazul nostru, chiar euroregional, ceea ce presupune o abordare mai larga si mai flexibila a notiunii de „strategie“. „Strategia“ înseamna cunoastere, înseamna previziune, înseamna o abordare, uneori temerara, într-o lume dominata de cunoastere atipica, i-as spune, o lume a cunoasterii virtuale prin excelenta.

3. Conceptul european se refer~, |n primul rând, la schimbarea mentalitatilor. Se pot realiza schimbari fara bugete prea mari. La ora actuala, majoritatea bibliotecilor judetene poseda  infrastructura necesara pentru a presta servicii de tip european. Totusi, selectarea si introducerea serviciilor moderne, utilizarea calculatorului, crearea interfetei electronice, accesibilitatea la informatiile postate si organizarea serviciului comunitar trebuie sa câstige mai mult teren, ele se afla înca în întârziere.
În ceea ce priveste cooperarea institutionala, aceasta reprezinta o modalitate mai practica decât parteneriatul, care presupune acordul ordonatorului de credite.

4.  Din p~cate sau, din fericire, destinul bibliotecilor satesti depinde, în mare masura, de primarii si de consiliile locale. În judetul nostru, exista 86 de biblioteci comunale, dintre care functioneaza un numar de 40, iar dintre acestea, competitive sunt doar 25. De ce 25? Pentru ca acestea s-au validat, urmare a campaniei organizate de Biblioteca Judeteana in cadrul programului BIBLIONET, proiect care a determinat o adevarata competitie între primarii. Problemele acute ramân însa cele referitoare la spatiile improprii, precum si cele care vizeaza posibilitatea crearii postului de bibliotecar în organigrama acestora.

5. ASa cum stipuleaz~ Legea 334, Biblioteca Judeteana îndeplineste, în principal, functia de îndrumare metodologica. Standardele comune sunt implementate si controlate  de bibliotecari specialisti in acest domeniu. În judetul Bihor s-au creat 5 centre zonale, în cadrul carora se organizeaza întâlniri de lucru, seminarii de tip pregatire permanentã. Am introdus, de asemenea, un element de competitivitate, acela de clasificare a bibliotecilor dupa criterii profesionale, estetice si implicare în proiecte cât mai eficiente. Anual, acordam un premiu pentru biblioteca având rezultate meritorii în activitate.

6. ANBPR Si CIMEC sunt instituTiile care stabilesc viziuni generale asupra surselor de informare. La nivel national, în biblioteci se utilizeaza un soft comun de biblioteca, TINLIB. Baza de date este accesibila tuturor utilizatorilor si, ceea ce este esential, schimbul interbibliotecar functioneaza.

7. O problem~ esenTial~ este cea care vizeaza selectarea omului potrivit, competent în postul de bibliotecar. Poate e prea mult sa vorbim despre vocatie, desi exista si asemenea cazuri. Invocarea omului nou, de tip european este, poate, fortata. Si, totusi, nu pot sa omit calitati care sunt necesare în acest context nou, care ne pozitioneaza, odata în plus, într-o lume a normalitatii si a desavârsirii de sine. Unde e oare imaginea OMULUI UNIVERSAL al lui Da Vinci? Revenind, consider ca diseminarea, stocarea si furnizarea informatiilor, la ora actuala, necesita o pregatire profesionala mult mai profunda si mai laborioasa. Ar fi de dorit ca fiecare bibliotecar sa participe la un program de stagii de pregatire \n domeniu, pentru ca profesionistul actual nu poate exista în afara unei pregatiri care sa-l situeze la acelasi nivel cu cel din Europa. Exista exemple pozitive în acest sens, dar mai sunt si cazuri în care lipsa de interes se resimte acut.

8.  De la Biblioteca din Alexandria Si pâna în zilele noastre, BIBLIOTECA a parcurs etape nebanuite. Metaforic, lumea s-a construit pe pilonii bibliotecilor ca spatii ale cunoasterii si ale studiului,HOMO SAPIENS s-a regasit pe sine acolo unde litera cartii, ca semn divin, a existat si exista în continuare. Cred ca responsabilitatea este a noastra, a tuturor, ca Templul Cartii sa-si dovedeasca, o data în plus, valoarea perena.

9. 20 de ani este o cifr~ pe care o invocam în majoritatea cazurilor. Si Dumas a scris o carte care invoca aceeasi perioada de timp. De ce nu?

10. Cred c~ exist~ suficienTi profesionisti în cadrul acestei institutii care sa gaseasca justa cale pentru a iesi la lumina. Din pacate, exista pierderi iremediabile. Poate un proiect national sau unul european, de anvergura, sau o campanie nationala sustinuta atât de marile valori ale culturii noastre, dar si de institutiile fundamentale ca Academia Româna, Institutul Cultural Român si multe altele.

11.  Niciodat~, nicio carte adev~rat~ nu mi-a tradat asteptarile si încrederea. Eu sunt adepta lecturii si a re-lecturii, a întoarcerii permanente la lucrurile stiute, dar si nestiute, pentru ca îmi vine permanent în minte imaginea din finalul romanului „Numele trandafirului“, în care personajul principal se lasa devorat de propria pasiune pentru carte, dar si cea a metroului parizian unde, cu surprindere, am descoperit foarte multi calatori citind, pentru ca, parafrazând, „nu e mai placuta îndeletnicire ca cea a cetitului“… Cred ca fiecare din aceste exemple poate fi o posibila pledoarie pentru lectura. Iar imaginea Bibliotecii Judetene „Gheorghe Sincai“ din Oradea este una emblematica pentru ca viitorul sa fie unul spre care sa ne îndreptam cu incredere.    n

FLORICA POP
Manager Biblioteca Judeteana Salaj


…“Daca nu ne schimbam mentalitatea, vom deveni, cu siguranta, un depozit“

1. Problema cea mare r~mâne, în continuare, nerespectarea Legii bibliotecilor, în special în mediul rural, unde dezvoltarea si modernizarea bibliotecii publice depinde de modul în care importanta acesteia este perceputa de autoritatile locale.

2. Strategia de dezvoltare a sistemului de biblioteci publice din România pentru viitorii ani impune multe schimbari, atât pentru profesia de bibliotecar, cât si pentru modernizarea serviciilor oferite comunitatii: perfectionare continua; informatizare; servicii moderne si complexe care sa atraga toate categoriile de populatie; dezvoltarea parteneriatelor si colaborarilor locale, nationale si internationale; imagine pozitiva ; politici publice s.a.m.d.

3. PaSii sunt vizibili, în fiecare an se multiplica parteneriatele si colaborarile, încercam sa ramânem optimisti, dar si realisti.

4. Bibliotecile publice din mediul rural functioneaza în majoritatea comunelor noastre, unele având filiale si în satele apartinatoare. Multe biblioteci au fost modernizate în ultimii ani, li s-au atribuit spatii mult mai generoase si se fac eforturi în continuare.
Programul national BIBLIONET , prin care un mare numar de biblioteci publice românesti vor fi dotate cu echipamente moderne, a provocat reactii pozitive în rândul autoritatilor, care înteleg acum, dupa multe insistente, ca e nevoie sa investeasca si în acest domeniu. Se întâmpla lucruri frumoase, daca motivatia exista!!!

5. Fiecare tip de bibliotec~ are propriile standarde. Comunicarea depinde în fiecare judet de modul în care partile implicate percep importanta unei bune colaborari. Biblioteca Judeteana Salaj a încheiat parteneriate de colaborare cu toate bibliotecile scolare, iar activitatile sunt complexe, atractive si de mare impact. Locul de desfasurare a activitatilor comune nu este unul fix, ne orientam mereu dupa interesul si propunerile grupurilor carora li se adreseaza tema sau activitatea propusa. Suntem foarte solicitati atât în municipiu, cât si în judet, ne implicam în viata culturala a judetului si provocam la colaborare. Reactiile sunt dintre cele mai frumoase!

6. Conducerea ANBPR (AsociaTia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din România) stabileste viziunea generala asupra tuturor problemelor care privesc viata bibliotecilor din sistem, iar apoi, la rândul sau, fiecare biblioteca judeteana îsi stabileste propria viziune, misiune, programe de dezvoltare, metodologii, activitati… Când toate bibliotecile publice vor fi informatizate, comunicarea si accesul la surse de informare va fi mult mai eficienta. Nadajduim ca în urmatorii 3-5 ani se va produce aceasta mare nevoie!

7. Foarte important~ este Si va ramâne implicarea bibliotecilor judetene în instruirea si sprijinul profesional acordat bibliotecarilor din bibliotecile publice orasenesti si comunale. La nivelul bibliotecilor judetene se vor organiza cursuri IT pentru bibliotecarii din judet, mai ales pentru cei care nu au beneficiat de fonduri din partea autoritatilor locale ca sa participe la cursuri de pregatire profesionala. Întâlnirile metodice au, de asemenea, o mare importanta, acestea fiind organizate tot de bibliotecile judetene, fiecare dupa cum îsi programeaza  activitatea metodica în teritoriu.

8. Biblioteca nu mai poate fi privit~ acum ca în trecut, daca nu ne schimbam mentalitatea si nu cautam alte modalitati, activitati si servicii pentru atragerea populatiei spre lectura si informare vom deveni, cu siguranta, un depozit …Lucrurile nu stau însa asa, iar bibliotecarii sunt chemati sa puna în practica idei moderne. Multa lume nu cunoaste cu adevarat viata bibliotecilor si multiplele lor activitati, poate de aici si o perceptie negativa asupra acestor institutii. E de datoria noastra sa informam comunitatea, prin toate mijloacele posibile, dar, în primul rând, prin realizari, prin activitati de mare impact pentru public.

9. Greu de precizat, dar se fac eforturi…

10. Drama Bibliotecii NaTionale a României este, de fapt, drama noastra, a tuturor! Ar fi multe de spus, important este sa nu se tot tergiverseze rezolvarea acestei probleme nationale, care atrage dupa sine alte..drame!

11. Personal Si împreun~ cu bibliotecarii salajeni pot afirma ca avem multe satisfactii, dar nu fara foarte multe eforturi. Cea mai mare durere a noastra ramâne rezolvarea problemelor de spatiu, vor mai fi câtiva ani de mutari, reorganizari, insistente, dar avem încredere ca nu vom pierde credibilitatea utilizatorilor si ca vom gasi mereu solutii si metode de a ramâne  cea mai solicitata si mai activa institutie de cultura la nivel judetean. Mai sunt, de asemenea, de rezolvat probleme legate de spatiul în care mai functioneaza înca unele biblioteci din mediul rural. (revistacultura)

O dezbatere coordonată de Angela Martin